PRINCIPESA ELENA CUZA. Corespondenţă şi acte. 1840-1909

60.00 lei

În stoc

Publicarea scrisorilor Doamnei Elena Cuza într-o ordine cronologică creează în mintea cititorilor o imagine a vremurilor secolului al XIX-lea, dând curs faptelor întâmplate, și îi introduce pe aceștia în lumea aristocrată a vremurilor trecute. În lucrarea Principesa Elena Cuza. Corespondență și acte 1840-1909, ediția a II-a, îngrijită de către curatorii Virginia Isac și Aurica Ichim și publicată la Editura Sigma în 2014, sunt regăsite epistole care alcătuiau corespondența dintre doamna Elena Cuza și rudele, prietenii și apropiații domniei sale. Acestea reprezintă remarcabile probe de stil, exersate în limba română, dar și în franceză și germană.

218 în stoc

Cod Produs: 1131 Categorii: , , , ,

Perioada 1859-1866, dominată de marele domnitor Alexandru Ioan Cuza, a fost marcată de reformele introduse într-o manieră accelerată, cu scopul de a conecta țara și pe cetățenii săi la normele și cerințele Occidentului, scopul fiind unirea Principatelor Române sub același nume și sub aceeași domnie.

În spatele oricărui om politic important se află, adesea în modestie și anonimat, un suflet mare și puternic de femeie. Născută la 17 iunie 1825, la Iași (d. 2 aprilie 1909 la Piatra-Neamț), Elena Rosetti, fiica postelnicului Iordache, avea doar 18 ani când s-a căsătorit cu Alexandru Ioan Cuza. Relația cu părinții și prietenii avea să fie păstrată mai ales prin intermediul scrisorilor pe care doamna Elena Cuza le trimitea periodic acestora.

În scrisorile sale, Elena obișnuia să dea relații părinților despre plictisul pe care încerca să îl alunge prin croșetat. Atentă la detalii, în toate scrisorile, ca un fel de laitmotiv, soția își scuza soțul că nu scria nimic socrilor săi, fiind foarte ocupat.

Într-o altă scrisoare, trimisă părinților în prima zi de Crăciun, din anul 1844, tânăra soție nota, fără să ascundă adevărul amar al vieții sale cotidiene: Nu am noutăți să vă dau, căci ies foarte rar, negăsind plăcere decât la mine acasă; încolo societatea din Galați este de o monotonie fără asemănare. Mai târziu, Doamna Elena Cuza menționa în scrisorile sale că, deși cunoștea pe toate doamnele din Galați, frecventa doar pe doamna Ghica. Astfel, scrisorile de la rude sau simple cunoștințe erau aproape singurele bucurii pe care doamna Cuza le putea avea în „exilul“ său de pe malurile Dunării.

În lucrarea Principesa Elena Cuza. Corespondență și acte 1840-1909, ediția a II-a, îngrijită de către curatorii Virginia Isac și Aurica Ichim și publicată la Editura Sigma în 2014, sunt regăsite epistole care alcătuiau corespondența dintre doamna Elena Cuza și rudele, prietenii și apropiații domniei sale. Acestea reprezintă remarcabile probe de stil, exersate în limba română, dar și în franceză și germană.

În carte sunt expuse scrisori oficiale și particulare ale Elenei Cuza, păstrate la Biblioteca Academiei Române, cât și altele, regăsite în diverse publicații sau fonduri de arhivă, precum Arhiva Cuza de la Biblioteca Academiei Române sau fondul Alexandru Ioan Cuza de la Arhivele Naționale din București, și totodată de la Arhivele Naționale din Iași, cu indicarea sursei în nota bibliografică.

De asemenea, în carte pot fi regăsite corespondențe redactate de diverse personalități marcante ale istoriei și culturii romanești din epoca modernă și contemporană. Printre numele importante regăsite în carte menționam: Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Kretzulescu, Alexandru Cantacuzino, Carol I, Titu Maiorescu, regina Elisabeta.

ISBN